O incercare de estimare a domeniului “Religie” din economia nationala
CLAUDIU HERTELIU
Here it is a rough
assessment of the amounts of money which result from religion organizations’
economic activities in Romania. Even if these activities vary from one church
to another, as well as the destinations of money, we can regard these amounts
as being important in the overall figures of national capital flow. The author
concludes that as long as these activities remain under the laws of the market
and the patrimonies have reasonable extents, we cannot talk about negative
aspects of churches’ implication in economy.
In cele ce urmeaza vom
incerca o evaluare bruta a veniturilor anuale ale cultelor din Romania. Un prim
pas il constituie evidentierea surselor de venituri. Acestea sunt:
• alocatii de la Bugetul de Stat;
• taxe obligatorii;
• contributii benevole;
• donatii externe;
• afaceri derulate de culte (lumanari, calendare, cruciulite, carti etc.).
Alocatiile de la
bugetul de stat
Alocatiile de la
bugetul de stat sunt acordate cultelor recunoscute de catre stat si merg in
directia acoperirii salariilor si respectiv in sprijinul acordat pentru
cheltuieli legate de constructiile din domeniu. In tabelul 1. prezentam
valorile acestor alocatii. Trebuie facute insa trei mentiuni: nu sunt incluse
in aceste date sumele alocate, in mod exceptional, de catre guvern din fondul
aflat la dispozitia primului ministru in vederea construirii si/ sau renovarii
unor asezaminte bisericesti; nu s-au gasit informatii pentru toti anii (de ex.
in perioada 1993-1995 legea bugetului de stat nu detalia informatia pana la
nivelul dorit iar pentru anii 2000 si 2002 informatia nu era disponibila
momentan); nu s-a reusit identificarea momentului descentralizarii finantarii
(de bugetul de stat catre bugetele locale) salariilor angajatilor neclericali
si implicit s-a produs o diminuare artificiala a alocatiilor bugetare catre
institutiile bisericesti.
Taxele obligatorii1
Delimitarea taxelor obligatorii de contributiile benevole este, uneori, destul
de dificila. Aceasta deoarece, teoretic, unele sume sunt benevole. Practic insa,
lucrurile stau putin diferit. In continuare, vom cataloga drept taxe
obligatorii, taxele stabilite de consiliile parohiale si tot aici vom include
taxele pentru serviciile speciale (botez, cununie, inmormantare, acatiste).
Aceasta delimitare este valabila la Ortodocsi si Catolici. O alta forma sub
care se poate manifesta taxa obligatorie este cea a unei cote proportionale din
venituri2 (de ex. nivelul este de 10% in cazul Penticostalilor,
al Adventistilor de Ziua a Saptea, al Cultului Mozaic).
Avand in vedere ca Biserica Ortodoxa (BOR) detine majoritatea
covarsitoare (86,7%) a credinciosilor din Romania, sumele atrase de catre
aceasta vor constitui partea principala a fluxurilor financiare din “sectorul”
religie. In continuare vom lua pe rand serviciile religioase principale care
implica compensatii materiale.
Tabel 1. Alocatii de la bugetul de stat in perioada
1991-2004
An
|
1991
|
1992
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2001
|
2003
|
2004
|
Alocatii bugetare
(mld. lei)
|
0.44
|
0.93
|
35.30
|
83.80
|
132.40
|
161.95
|
704.99
|
959.52
|
921.00
|
Echivalent USD
(mil.)
|
5.82
|
3.03
|
11.45
|
11.69
|
14.92
|
10.56
|
24.26
|
28.90
|
27.49
|
Sursa de date: Legea bugetului de stat 1991-2004 cu
rectificarile si completarile ulterioare
Botezul
Aplicand proportia
detinuta de credinciosii ortodocsi (87%) la cei 208 mii nou nascuti rezulta un
numar de 181 mii nasteri in familiile de ortodocsi. Pentru a estima o valoare
globala vom utiliza varianta minima de 200 mii, una medie de 500 mii si una maxima
de 1,5 milioane lei. Efectuand calculele rezulta o valoare minima de 41,6 mld.
lei (1,3 mil. USD), o valoare medie de 104 mld. lei (3,25 mil. USD) si o
estimare maximala de 312 mld. lei (9,75 mil. USD).
Cununia
Cheltuielile legate de
cununie sunt diferite de la o regiune la alta. Exista in mod clar diferentieri
in functie de mediul de rezidenta. Sumele pot varia de la cateva sute de mii de
lei in mediul rural la aproape 10 milioane de lei in Bucuresti sau alte mari
centre urbane.3 Este drept ca o parte din acesti bani intra la
cheltuieli colaterale (lumanari, voal etc). Cheltuielile colaterale vor fi
evidentiate la sectiunea dedicata impactului asupra unor sectoare ale economiei
nationale. Pentru calcule estimative vom considera o suma medie de 500 mii pentru
fiecare cununie, o suma minima de 200 mii si o suma maxima de 1,5 milioane lei.
Astfel, cele 87 mii de cununii (87% din 100 de mii) duc la o valoare medie de
43,5 miliarde lei (aproximativ 1,36 milioane USD). Valoarea minima rezultata
este de 17,4 mld. lei (544 mii USD) iar valoarea maxima estimata ar fi de 130,5
mld. lei (4,08 milioane USD).
Inmormantarea
Diferentierile pe medii de rezidenta si/ sau regiuni se mentin si in ceea ce
priveste inmormantarea. Pentru estimari vom considera aceleasi sume: 200 mii
minim, 500 mii mediu si respectiv 1,5 milioane lei maxim. Numarul deceselor
este de 250 mii (87% din 285 mii decedati). Valoarea minima rezultata este 50
mld. lei (1,56 milioane USD), valoarea medie este 125 mld. lei (3,9 milioane
USD) iar o estimare maximala ar ajunge la 375 mld. (11,72 milioane USD).
Taxa periodica
Aceasta taxa este, de obicei, anuala. Ea este fixata de catre consiliul
parohial si este intre 50 de mii si 200 mii lei. Rezulta ca cele aproximativ
6,24 mil. gospodarii ortodoxe contribuie cu circa 624,2 mld lei (19,5 mil. USD)
anual in cazul utilizarii variantei medii de 100 mii; cu 312,1 mld. lei (9,75
mil. USD) in cazul variantei minimale si cu 1248,5 mld. lei (39 mil. USD) daca
folosim varianta maximala.
Acatistele, slujbele de pomenire si sfestaniile mai aduc BOR minim
100 mld. lei (3,13 mil. USD) si maxim 400 mld. lei (12,5 mil. USD)4.
Informatiile sistematizate referitoare la valorile anuale pentru cele patru
categorii de contributii mentionate sunt prezentate in tabelul 2.
Tabel 2. Estimatii privind contributiile obligatorii ale
enoriasilor ortodocsi (milioane USD)
Categorie
|
Minim
|
Mediu
|
Maxim
|
Botez
|
1,3
|
3,25
|
9,75
|
Cununie
|
0,54
|
1,36
|
4,08
|
Inmormantare
|
1,56
|
3,9
|
11,72
|
Taxa periodica
|
9,75
|
19,5
|
39
|
Acatiste
|
3,13
|
7,81
|
12,5
|
Total
|
16,28
|
35,82
|
77,05
|
In ceea ce priveste Bisericile
Catolice ele reprezinta 5,6%5 din totalul populatiei
Romaniei (4,7% credinciosi romano-catolici si 0,9% credinciosi greco-catolici).
In Biserica Catolica taxa se da o data pe an si reprezinta 1% din salariul pe o
luna al unei persoane adulte care lucreaza. Daca este o vorba de un somer, sau
o persoana care nu lucreaza, sau un pensionar mai sarac, nu se cere taxa. Taxe
nu se iau nici pe serviciile prestate: inmormantari, sfintirea caselor (de
Boboteaza sau in timpul anului). Doar la Liturghie daca se doreste una, aceasta
se programeaza, iar atunci persoana respectiva face o donatie (cam 50.000 lei),
daca nu are bani nu e obligatoriu sa dea.6 Deci cele 403 mii de
familii catolice cu o contributie obligatorie de 50 mii lei pe an duc la o
valoare de 20 mld. lei (630 mii USD). In ceea ce priveste liturghiile special
cerute prin extrapolarea estimatiei facute pentru credinciosii ortodocsi
rezulta o valoare minima de 6,5 mld. lei (202 mii USD), una medie de 16,1 mld.
lei (505 mii USD) si, respectiv, una maximala de 25,8 mld. lei (807 mii USD). Valorile
agregate se regasesc in tabelul 2,3.
Bisericile Protestante (3,7%) au in componenta: Reformati (3,2%),
Unitarieni (0,3%), Evanghelici (0,2%). Nu detinem informatii relativ la
contributiile obligatorii percepute de acestea. Pentru a face o estimare
consideram varianta minima cea corespunzatoare Bisericii Catolice si vom prelua
valoarea maxima si respectiv medie de la Biserica Ortodoxa. Efectuand calculele
ajungem la o valoare minima de 17,6 mld. lei (550 mii USD), una medie de 48,9
mld. lei (1,53 mil. USD) si o estimare maximala de 105,2 mld. lei (3,29 mil.
USD).
Bisericile Neoprotestante (2,7%) au in componenta: Penticostali
(1,5%), Baptisti (0,6%), Adventisti de Ziua a Saptea (0,4%) si Crestini dupa
Evanghelie (0,2%). In acest caz nu se percep taxe pentru serviciile prestate
(botez, cununie sau inmormantare) dar exista taxe obligatorii care pot varia
dar se situeaza in jurul valorii de 10% din veniturile enoriasilor. Refuzul de
a plati aceste taxe obligatorii nu duce la indepartarea respectivului enorias
din biserica. Deci chiar daca sunt obligatorii, aceste taxe se colecteaza sub
forma de contributii benevole. In unele cazuri (de ex. la Biserica Baptista)
organizarea bisericii aplica pentru alegerea conducerii congregatiei votul
cenzitar proportional cu contributiile banesti aduse de fiecare parohie. Pentru
o estimare a veniturilor acestor biserici ne bazam pe informatiile publicate de
catre Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea7 (BCAZS) si
vom utiliza o extrapolare corespunzatoare pana la ponderea de 2,7% detinuta de
catre bisericile neoprotestante. Astfel, potrivit sursei citate, in anul 2002
contributiile obligatorii (zecimile) stranse de catre BCAZS Romania au fost in
suma de 4,73 mil. USD (151.4 mld. lei). Prin extrapolare rezulta ca, pentru
toate bisericile neoprotestante, contributiile obligatorii s-ar situa in jurul
valorii de 31,93 mil. USD (1021.7 mld. lei).
Ramane, astfel, o pondere de 1,3% din populatia tarii ce cuprinde alte cazuri.
Dintre acestia 0,1% sunt fara religie si nu au astfel de contributii. Pentru
restul de 1,2% (musulmani, evrei etc.) vom utiliza o estimare egala cu media
celor 4 categorii denominationale enumerate pana acum. Estimarea ne conduce la
o valoare minima de 19,3 mld. lei (600 mii USD), una medie de 27,4 mld. lei
(860 mii USD) si una maximala de 44,2 mld. lei (1,38 mil. USD).
In tabelul 3 prezentam, sintetic, valorile obtinute pentru diversele categorii
denominationale prezentate pana acum.
Tabel 3. Estimatii privind contributiile obligatorii pe
categorii denominationale (milioane USD)
Religie
|
Minim
|
Mediu
|
Maxim
|
Ortodoxa
|
16,28
|
35,82
|
77,05
|
Catolica
|
0,83
|
1,13
|
1,44
|
Protestanta
|
0,55
|
1,53
|
3,29
|
Neoprotestanta
|
31,93
|
31,93
|
31,93
|
Alte cazuri
|
0,60
|
0,86
|
1,38
|
Total
|
50,19
|
71,27
|
115,09
|
Contributiile benevole
In categoria contributiilor benevole includem: cutia milei, sumele
colectate cu “cosuletul” (altele decat cele obligatorii), sumele stranse in
urma vizitelor efectuate de catre prelati la locuintele enoriasilor, donatii
efectuate de catre enoriasi cu ocazii speciale (construire lacasuri de cult,
actiuni caritabile etc.).
Biserica Ortodoxa
Vom face o estimare cumulata pentru cutia milei si pentru
sumele colectate cu ajutorul “cosuletului”. Conform rezultatelor BOP
publicate de catre fundatia Soros,12% dintre enoriasii ortodocsi merg cel putin
odata pe saptamana la biserica. Daca in jumatate din biserici se foloseste
aceasta metoda si daca jumatate din cei prezenti contribuie, rezulta 4,7 milioane
de “contribuabili” saptamanali. Aceasta inseamna 243,4 milioane persoane anual.
Ca si la sectiunea precedenta, vom utiliza trei variante; una minimala
(contributii de o mie de lei), una medie (contributii de 5 mii lei) si una
maximala, utilizand o contributie de 10 mii lei. Efectuand calculele rezulta o
suma minima de 243,5 mld. lei (7,6 mil. USD), una medie de 1217,3 mld. lei
(38.04 mil. USD) si o estimare maximala de 2434,5 mld. lei (76,08 mil. USD).
Vizitele preotilor la enoriasii din parohie se produc cel putin
odata pe an (pentru estimare vom utiliza o valoare arbitrara de 1,5 vizite
anual). Aceasta inseamna ca cele 6,24 milioane gospodarii se transforma in 9,36
milioane vizite. Pentru varianta minimala de estimare vom utiliza suma de 10 mii
lei pentru o vizita, pentru varianta medie 50 mii lei si pentru varianta
maximala 100 mii lei. Rezulta o valoare minima de 93,6 mld. lei (2,93 mil.
USD), una medie de 468,2 mld. lei (14,63 mil. USD) si una maximala de 936,4
mld. lei (29,26 mil. USD).
Suma stransa de BOR in anul 2003 pentru construirea de lacasuri de cult a
fost de 170 mld. lei (5,38 mil. USD)8 iar bugetul alocat de BOR
pentru actiuni caritabile a fost de 117 mld. lei (3,66 mil.
USD)9. In tabelul 4 prezentam informatiile despre contributiile
benevole ale credinciosilor ortodocsi.
Tabel 4. Estimatii privind contributiile benevole ale
enoriasilor ortodocsi (milioane USD)
Categorie
|
Minim
|
Mediu
|
Maxim
|
Cutia milei si alte
colecte
|
7.61
|
38.04
|
76.08
|
Vizite
|
2.93
|
14.63
|
29.26
|
Constructii
|
5.38
|
5.38
|
5.38
|
Actiuni caritabile
|
3.66
|
3.66
|
3.66
|
Total
|
19.57
|
61.71
|
114.38
|
Bisericile Catolice
Estimatiile au fost realizate utilizand aceleasi prezumtii ca si la BOR. Nu
s-au realizat estimatii pentru sumele adunate in cazul vizitelor deoarece, asa
cum am aratat putin mai sus, nu se strang sume cu aceste ocazii. De asemenea
pentru actiunile caritabile si pentru sumele stranse in vederea construirii de
lacasuri de cult estimatiile s-au realizat prin extrapolare. Valoarea minima,
rezultata in urma calculelor, a fost de 34,4 mld. lei (1,08 mil. USD); valoarea
medie inregistrata fiind de 97,3 mld. lei (3,04 mil. USD) iar cea maximala
175,9 mld. lei (5,5 mil. USD).
Bisericile Protestante
S-a pornit de la aceleasi premise pentru estimarea sumelor la aceasta
categorie. Valorile estimate pentru categoriile actiuni caritabile si
constructii au fost calculate prin extrapolare. Suma minima rezultata a fost de
26,7 mld. lei (835 mii USD), cea medie 84,3 mld. lei (2,63 mil. USD) iar cea
maxima de 156,2 mld. lei (4,88 mil. USD).
Bisericile
Neoprotestante
In acest caz s-a utilizat ca si la sectiunea precedenta informatiile publicate
de catre BCAZS. Astfel suma stransa din contributii benevole de catre BCAZS
Romania a fost de 61,1 mld. lei (1,91 mil. USD)10. Prin extrapolare,
rezulta ca bisericile neoprotestante au strans o suma de 412,6 mld. lei (12,89
mil. USD).
Pentru celelalte denominatiuni religioase s-a procedat analog
cu sectiunea precedenta tinand cont de valorile rezultate la precedentele
biserici si tinandu-se cont de ponderea ramasa neacoperita de estimatii. A
rezultat astfel un minim de 13,4 mld. lei (420 mii USD), o medie de 31,2 mld.
lei (980 mii USD) si un maxim de 56,6 mld. lei (1,67 mil. USD).
In tabelul 5 prezentam, sintetic, valorile obtinute pentru diversele categorii
denominationale prezentate pana acum.
Tabel 5. Estimatii privind contributiile benevole pe
categorii denominationale (milioane USD)
Religie
|
Minim
|
Mediu
|
Maxim
|
Ortodoxa
|
19.57
|
61.71
|
114.38
|
Catolica
|
1.08
|
3.04
|
5.50
|
Protestanta
|
0.84
|
2.63
|
4.88
|
Neoprotestanta
|
12.89
|
12.89
|
12.89
|
Alte cazuri
|
0.42
|
0.98
|
1.67
|
Total
|
34.80
|
81.25
|
139.33
|
Donatiile externe
In cazul donatiilor externe pasim pe nisipuri miscatoare. Teoretic, toate
bisericile au posibilitatea de a primi bani de la “fratii” din exterior. In
cazul BOR este putin probabil sa se intample asa. Tot in aceeasi situatie se
situeaza (conform raportului citat anterior) BCAZS. Despre Bisericile Catolice
si Protestante nu sunt astfel de informatii. Celelalte Biserici Neoprotestante
precum si denominatiunile incluse la alte cazuri, conform unor surse de la
Departamentul de Stat pentru Culte11, sumele vehiculate ajung la
impresionanta cifra de inca 1500 mld. lei (46,88 mil. USD).
Afacerile derulate de
culte
Din categoria afacerilor derulate de culte fac parte: productia si/ sau
vanzarea de cruciulite, lumanari, calendare, carti; servicii oferite sub forma
unor pelerinaje, inchirieri de spatii, exploatatii agricole, administrari
forestiere, activitati comerciale cu obiecte de cult; realizari media – muzica,
emisiuni radio/tv, etc. Pentru estimatii s-au folosit informatiile furnizate de
oficialitati ale BOR12 conform carora aceste activitati aduc un
venit anual de aproximativ 600 mld. lei (18,75 mil. USD). O alta informatie
existenta este cea relativ la BCAZS; cifra de afaceri a editurii acestei
biserici a fost de 22,1 mld. lei (690 mii USD)13. In lipsa altor
informatii s-a utilizat o metoda de extrapolare asemanatoare cu sectiunile
precedente. S-a ajuns, astfel, la o valoare estimata a veniturilor obtinute de
institutiile bisericesti din Romania, in urma desfasurarii activitatilor
aducatoare de profit, de 823 mld. lei (25,73 mil. USD).
In concluzie, sectorul “religie” din economia nationala poate fi de
dimensiunile prezentate in tabelul 6.
Tabel 6. Estimatie grosiera a sectorului “religie” din
economia nationala (milioane USD)
Categorie
|
Minim
|
Mediu
|
Maxim
|
1. Bugetul de Stat14
|
28.9
|
28.9
|
28.9
|
2. Contributii
obligatorii
|
50.19
|
71.27
|
115.09
|
3. Contributii
benevole
|
34.80
|
81.25
|
139.33
|
4. Donatii externe
|
46.88
|
46.88
|
46.88
|
5. Afaceri derulate
|
25.73
|
25.73
|
25.73
|
Total
|
186.49
|
254.04
|
355.92
|
Sursa de date: Calcule proprii
Sumele rezultate nu
sunt de neglijat. Ele reprezinta intre 0,44% si 0,84% din PIB. Situatia este
mai mult sau mai putin comparabila cu cea inregistrata in alte tari. In SUA de
exemplu doar contributiile pentru biserica (deci capitolele 2 si 3) reprezinta
0,6% din PIB (in valoare absoluta 60 mld. USD)15.
Efecte colaterale ale
fenomenului religios in domeniul economic
Trecand peste aspectele cu efect indirect asupra economiei (educatie, sanatate,
caritate etc.) in care institutiile bisericesti au o implicare mai mare sau mai
mica, nu de mica importanta sunt unele aspecte ce implica asa numitele efecte
colaterale. La sectiunea precedenta am amintit de cheltuielile de la cununie
(lumanari, voalul miresei) care au un efect direct asupra buzunarelor celor
direct implicati. Si in cazul inmormantarilor apar astfel de cheltuieli
colaterale. Ele sunt incasate, de multe ori, chiar de catre stat. Astfel au
fost identificate, in unele zone, 35 de taxe de inmormantare, taxe ce pot
ajunge la cateva milioane de lei.16
Un alt domeniu unde sectorul “religie” are o contributie semnificativa este cel
al constructiilor. Sau construit, se construiesc sau se renoveaza un numar tot
mai mare de lacasuri religioase. Catedrala Mantuirii Neamului are un buget de
200 milioane USD.
O alta modalitate prin care religia interfereaza cu economia este data de
comportamentul populatiei in jurul marilor sarbatori religioase (Paste si
Craciun). Este binecunoscut faptul ca o mare parte din firmele de comert cu
amanuntul au aproape 50% din volumul total al desfacerilor in luna decembrie.
De altfel si cu ocazia sarbatorilor de Paste exista obiceiul de innoire cu
impact asupra desfacerilor. Un alt aspect este cel al dietei din domeniul
posturilor ce preced aceste sarbatori. Evident ca acest tip de comportament are
efecte asupra cererii de oua si/ sau produse lactate sau din carne. Ar fi
interesant de analizat evolutia vanzarilor de produse pescaresti in zilele in
care este “dezlegare la peste”.
In Romania exista cazuri in care religia influen-teaza aproape functional o
anumita piata. Este situatia pe care o intalnim in legatura cu carnea de miel.
Cererea pentru un astfel de produs este intr-o proportie covarsitoare legata de
Paste. Si restul cererii (din alte perioade ale anului) are tot un substrat
religios. Este vorba despre consumatori carora religia le interzice consumul de
carne de porc (musulmani, mozaici, adventisti) care consuma cu precadere carne
de pasare si care inlocuiesc carnea de porc cu carne de miel si/ sau berbecut.
In continuare prezentam impactul pe care l-au avut sarbatorile pascale din 2004
asupra consumului de carne de miel si oua. Consideram un pret de 3,3 mii lei
pentru un ou si 140 mii lei pentru un kg de carne de miel, la o greutate medie
a unui miel de 10 kg. Cei 3 milioane de miei si cele 40 milioane de oua duc17 in
final la o valoare de 4332 mld. lei (135,38 mil. USD) doar in mediul urban.
Valoarea se dubleaza daca se ia in considerare autoconsumul din mediul rural.
Destinatii ale
fluxurilor financiare
Nu lipsita de importanta este si destinatia acestor sume vehiculate. Aceste
directii sunt:
- salarizare;
- constructii/ consolidari lacasuri de cult, case parohiale etc.;
- actiuni caritabile si/ sau de asistenta sociala;
- servicii comunitare (educatie, sanatate, media);
- administrare a infrastructurii sectorului;
- externalizari (spre proiecte comune transnationale dar de aceiasi culoare
religioasa);
- activitati misionare (nationale sau internationale).
Concluzii
Pentru comparatie prezentam situatia existenta in alte tari: in Suedia nu se
percep taxe pentru botez, cununie sau inmormantare decat daca exista dorinta ca
acestea sa se oficieze in alta parohie; in Germania, membrilor declarati ai
bisericilor li se retine din salariu o cota de 8%, fondul astfel obtinut se
distribuie proportional bisericilor care sunt obligate sa desfasoare si unele
activitati de asistenta sociala (acesta este unul dintre motivele pentru care
numarul enoriasilor declarati nu depaseste 50% din populatie); fondurile
Bisericii Anglicane sunt constituite din donatii si taxe (doua treimi) si o
treime din dobanzi si prestarea activitatilor comerciale. Cele prezentate mai
sus ne intaresc convingerea ca fenomenul religios este un actor important care,
direct sau indirect, intr-o masura mai mica sau mai mare, influenteaza
aspectele economico-sociale. De altfel aceasta nu este o noutate: Max Weber
remarca aceste legaturi inca de la inceputul secolului trecut.
Departe de a constitui o imagine negativa, sumele vehiculate in sectorul
religie reprezinta o fata umana a unor institutii care au ca principale scopuri
declarate, cu totul alte teluri decat acumularile materiale. Pe de alta parte,
asa cum am mentionat si in paragrafele anterioare, exista o multitudine de
activitati desfasurate de catre institutiile bisericesti ce implica fluxuri
financiare si exista o multime de activitati de tip non-profit in care o
implicare a acestora este inerenta.
Aceste fluxuri financiare nu sunt un scop in sine; sau, mai bine zis, cel putin
acesta este nivelul declarativ si, in majoritatea cazurilor, cel real. Atata
timp cat nu se ajunge in situatia premergatoare deceniului 6 al secolului XIX -
cand aproape jumatate din terenurile tarii apartineau institutiilor
bisericesti; si acestea din urma erau implicate in diverse forme de activitate
economica specifice vremii (mori, carciumi, hanuri etc.) toata implicarea
institutiilor confesionale in activitatile economice nu reprezinta un aspect
negativ.
Datorita modului de organizare, oarecum autocratic, institutiile bisericesti
reusesc sa isi administreze cu abilitate si perseverenta patrimoniul dobandit
si, de cele mai multe ori (vezi cazul Bernardino Nogara al Bisericii Catolice),
acest patrimoniu este intr-un trend ascendent. Nu consideram ca ar fi utila
prezenta pe scena economica a bisericilor la maniera in care se manifesta in
Iran, de exemplu, dar, atat timp cat ponderea implicarii se situeaza in limite
rezonabile nu putem decat sa privim cu ochi buni aceasta implicare.
NOTE
1 Toate ipotezele si constructiile
financiare prezentate in continuare vizeaza anul 2003.
2 Trebuie facuta precizarea ca aceasta contributie
“obligatorie” se strange sub forma de donatii.
3 Pentru edificare, redam in continuare un fragment din
Popescu, I., Taxa pe dumnezeire, “Cotidianul”, Bucuresti, 5
ianuarie 2004: Sa zicem ca vreti sa va casatoriti. […]. Prima etapa
consta in alegerea unor nasi potriviti, adica unii dispusi sa cheltuiasca
foarte mult. Obligatia lor este sa cumpere lumanarile – in jur de 3-4 milioane
de lei si voalul miresei – cel putin 300.000 lei. Apoi se cere sa achite
cheltuielile bisericii. Aici lucrurile se complica pentru ca, in functie de
pretentii biserica poate fi una modesta, unde slujba costa in jur de doua
milioane de lei, un lacas “mediu” la care se cere peste trei milioane de lei,
sau una dintre bisericile “de protocol” care “te scutura” de peste sapte
milioane de lei. Doua dintre cele mai scumpe biserici din Bucuresti sunt Casin
si Domnita Balasa, cotate drept “biserici de vipuri”. Aici preturile pentru o
cununie depasesc 7 milioane, taxe obligatorii la care se adauga donatiile
spontane (pentru impresie!) ale celor cu obrazuri subtiri. Sumele acestea nu se
platesc, insa, dintr-o data, ci in cateva transe, probabil pentru a diminua
efectul lor psihologic. Astfel se percepe la inceput o taxa de programare -
intre 350.000 si 500.000, singurii bani pentru care se ofera chitanta... Ce
urmeaza sa dai, intra, chipurile, in Cutia Milei – cea mai subtila forma de
evaziune fiscala! Apoi taxa de nasi – 2, 3, 4... 7 milioane este cea mai
substantiala pentru ca reprezinta de fapt contravaloarea sfintei liturghii. Tot
nasii platesc separat si corul care nu valoreaza niciodata mai putin de un
milion. Urmeaza taxa de altar, pe care o plateste de obicei mirele,
reprezentand de multe ori contravaloarea multiplicata a unui obiect de cult
care iti este “oferit” chiar in altar(!). In sfarsit, dupa o saptamana, tinerii
insuratei se intorc la biserica impreuna cu nasii “pentru a fi iertati”. O data
cu lumanarile, daruite bisericii, se mai plateste si taxa de iertaciune de cel
putin cateva sute de mii de lei pentru cele cateva minute de “citanie”.
4 Amariei, R., Averea bisericii, o taina bine pazita,
“Capital”, Bucuresti, 8 mai 2003
5 ***, Recensamantul populatiei si al locuintelor –
vol. I Populatie – structura demografica, INS, Bucuresti, 2003
6 http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?act=ST&t=664& accesat
la 6 ianuarie 2004
7 La adresa http://www.adventist.org este publicat urmatorul
material ***, 140th Annual Statistical Report – 2002, General
Conference of Seventh-day Adventists, Silver Spring, 2003
8 Zubascu, I., Credinciosii ortodocsi au contribuit cu
170 miliarde de lei la construirea unor noi biserici, “Romania Libera”,
Bucuresti, februarie 2004
9 Zubascu, I., Patriarhia Romana a cheltuit 117
miliarde de lei in scopuri caritabile, “Romania Libera”, Bucuresti, 12
februarie 2004
10 ibidem. Merita mentionat faptul ca o parte din aceste
fonduri (135 mii USD) au fost destinati actiunilor caritabile.
11 citate de Amariei, R. in ibidem
12 citate de Amariei, R. in ibidem
13 ibidem
14 cu mentinerea observatiilor facute la sectiunea dedicata
acestei categorii de venituri.
15 Bobirca, A., Considerente privind organizarea si
reglementarea pietei religiilor, “Jurnalul Economic”, nr. 9, pag. 100-107,
ASE, Bucuresti, 2002
16 Prezentam, in continuare, parerea ziaristilor unui cotidian
national exprimata in articolul: Chiruta, R., Vrinceanu, S., 35 de taxe
de inmormantare, “Evenimentul zilei”, Bucuresti, 9 ianuarie 2004:Inmormantarea
este pe cale sa devina un lux pentru multi dintre romani. Bunaoara, un iesean
care doreste sa isi inmormanteze o ruda trebuie sa achite statului nu mai putin
de 35 de taxe. Printre acestea se numara si “taxa pentru identificare loc de
veci”. }i focsanenii au de platit municipalitatii locale nu mai putin de 13 taxe
pentru o inmormantare, dupa cum reiese dintr-o hotarare adoptata recent de
Consiliul Local. Sumele, care variaza de la 20.000 lei la doua milioane lei, se
platesc in conturile Directiei de Dezvoltare Servicii Publice, care se ocupa de
exploatarea cimitirelor din Focsani. Ca urmare a deprecierii continue a leului,
executivul local a majorat de la inceputul acestui an, toate taxele cu privire
la decese si inmormantari. Astfel, de la functionarii care se ocupa de
eliberarea documentelor necesare ingropaciunii si pana la groparii care cara
mortul de la masina si pana la groapa, nimeni nu misca un deget fara a percepe
o taxa.
Specialistii municipalitatii s-au gandit insa si la “oferte speciale” pentru
focsanenii care-si dau duhul. Pentru depunerea defunctului in camera mortuara
alesii locali au stabilit o taxa de 50.000 de lei pentru fiecare 24 de ore, in
vreme ce transportul mortului de la biserica sau de la dric si pana la locul
inhumarii costa 100.000 de lei. Saparea unei gropi simple se taxeaza cu 480 000
de lei, in vreme ce o gropnita cu pod scoate din buzunarul familiei indoliate
500.000 de lei. Concesionarii unei parcele in cimitirele din Focsani pot
beneficia si de “oferte”. Astfel, daca va fi sapata o groapa cu pod,
concesionarul nu va mai plati taxa pentru lucrari in cimitir in valoare de
100.000 de lei. Consilierii locali au stabilit insa sa se taxeze cu cate 50.000
de lei si inhumarea, si deshumarea osemintelor, in cazul in care in mormant se
afla un alt decedat. Pentru ingroparea cadavrului se mai adauga o taxa speciala
de 70.000 de lei, in timp ce pentru “dezvelire si acoperire mormant” s-a mai
pus o taxa de 150.000 de lei. Taxa pentru eliberarea adeverintelor din cimitir
costa 70.000 de lei bucata, in timp ce taxa pentru montarea crucii variaza de la
400.000 de lei la 900.000 de lei, in functie de soclu si suprafata ocupata. Cel
mai mult se taxeaza concesionarea locurilor de veci care pot ajunge pana la
doua milioane de lei. Ca si cum taxele nu ar fi fost de ajuns, specialistii
Primariei Focsani au instituit si o taxa anuala de 20.000 de lei pentru
intretinerea cimitirelor, dar si o alta de 100.000 de lei, care se plateste in
cazul in care rudele vor sa execute lucrari de amenajare sau ingrijire a
gropilor. Un calcul simplu arata ca, pentru a-si duce mortul la groapa, familia
decedatului trebuie sa dispuna de peste 1,8 milioane lei, in schimbul carora
primeste de la primarie cele 13 chitante pentru eternitate.”
17 Pop, I., 3 milioane de miei si peste 40 milioane de oua
pentru Sarbatorile de Pasti, “Adevarul economic”, Bucurest i, 7 aprilie 2004
BIBLIOGRAFIE
Amariei, R., Averea
bisericii, o taina bine pazita, “Capital”, Bucuresti, 8 mai 2003
Bobirca, A., Considerente privind organizarea si reglementarea pietei
religiilor, “Jurnalul Economic”, nr. 9, pag. 100-107, ASE, Bucuresti, 2002
Chiruta, R., Vrinceanu, S., 35 de taxe de inmormantare,
“Evenimentul zilei”, Bucuresti, 9 ianuarie 2004
Pop, I., 3 milioane de miei si peste 40 milioane de oua pentru
Sarbatorile de Pasti, “Adevarul economic”, Bucuresti, 7 aprilie 2004
Weber, M., Etica protestanta si spiritul capitalismului, Ed.
Humanitas, Bucuresti, 2003
Zubascu, I., Credinciosii ortodocsi au contribuit cu 170 miliarde de
lei la construirea unor noi biserici, “Romania Libera”, Bucuresti,
februarie 2004
Zubascu, I., Patriarhia Romana a cheltuit 117 miliarde de lei in
scopuri caritabile, “Romania Libera”, Bucuresti, 12 februarie 2004
***, 140th Annual Statistical Report – 2002, General Conference of
Seventh-day Adventists, Silver Spring, 2003
***, Legea bugetului de stat cu rectificari si completari ulterioare,
“Monitorul Oficial”, Bucuresti, 1992-2003
***, Recensamantul populatiei si al locuintelor – vol. I Populatie –
structura demografica, INS, Bucuresti, 2003
http://www.adventist.org
http://www.hanuancutei.com/forum/index.php?act=ST&t=664& accesat
la 6 ianuarie 2004
CLAUDIU HERTELIU - Asist. univ.
drd., Academia de Studii Economice Bucuresti, Catedra de Statistica si
Previziune Economica