marți, 4 aprilie 2017

ÎNTREBĂRI DESPRE CONDAMNARE

ÎNTREBĂRI DESPRE CONDAMNARE

            Nu a știut Dumnezeu dinainte de căderea lui Adam și împreună cu el a întregii rase umane? Nu prin greșeala unui singur om a venit o hotărâre de condamnare pentru toți? Rom.5:18
            Nu am văzut că omul a fost condamnat la moarte și nu la chin veșnic? Rom. 6:23
            Dacă condamnarea asupra omului a fost viața veșnică în chin, ar fi acesta un dar de la Dumnezeu? Viața veșnică ar fi un dar în orice condiții? Rom. 6:23
            Dacă condamnarea pentru păcat ar fi fost chinul veșnic, nu ar fi trebuit Domnul nostru să fie supus și El stării de chin veșnic ca să ne poată scăpa, să plătească pedeapsa care a fost pusă peste noi? Rom. 5:6, 8; 1 Cor. 15:3; 2 Cor. 5:14.
            Oare apostolul Pavel spune că plata păcatului este viața în chin veșnic sau moartea? Rom. 6:23
            Nu spune Pavel că moartea a început să domnească prin greșeala unui singur om (Adam)? Rom. 5:17
            Scripturile ne învată că păcatul a stăpânit dând chin veșnic sau dând moarte? Rom. 5:21; 6:23
            Dumnezeu i-a spus lui Adam în Eden că în ziua (o zi la Dumnezeu este 1000 de ani  -Ps. 90:4; 2 Pet. 3:8) în care va mânca va merge în chinul veșnic sau i-a spus că va muri? Geneza 2:17
Și-a schimbat Dumnezeu vreodată printr-o declarație contrară sentința din Eden? Ps. 119:160, Tit 1:2; Maleachi 3:6
            Nu au fost cei mulți făcuți păcătoși prin neascultarea lui Adam și nu sunt cei mulți morți prin greșeala lui? Rom. 5:15-19; 1 Cor 15:21,22.
            Nu prin neascultarea unui singur om a intrat păcatul în lume și prin păcat moartea (nu chinul veșnic)? Prin urmare moartea (și nu chinul veșnic) a trecut asupra tuturor oamenilor pentru că toți au păcătuit.  Rom. 5:12
            Nu am venit în această lume de păcat și moarte fără voia noastră? Și nu ne vom duce în moarte (somnul morții) fără să ne ceară nimeni consimțământul? Și după cum toți mor în Adam nu vor învia toți în Cristos? 1. Cor. 15:22
            În timp ce Scripturile ne învață clar că suntem condamnați încă înainte de naștere, nu tot așa ne învață și că toți vor fi mântuiți din condamnarea adamică? (Luca 19:10; 1 Tim. 04:10; 1 Ioan 2: 2). Și nu semnifică această mare salvare din moartea adamică sau prima moarte o înviere a tuturor din mormânt? (1 Tim. 2: 6; Osea 13:14; Ioan 5: 25-28) Oare aceasta nu a necesitat o răscumpărare din moarte? (1Pet.1:18,19; 1 Cor. 7:23; Osea. 13:14; Psa. 49:8, 15; 103:4;106:10). Nu ne învață oare Scripturile despre o trezire din morți a celor drepți și a celor nedrepți? (Fapte 24:15; 1 Cor. 15:21, 22). Oare nu ne învață Biblia sigur că va exista o ”așezare din nou a tuturor lucrurilor”? (Acts 3:21; 15:13-18; Rev. 21:1-5).
            Nu promit Scripturile toate aceste lucruri și nu necesită îndeplinirea lor o viitoare probare de viață sau moarte?

            

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu