Calea lui Cain

Calea lui Cain

Istoria lui Cain este surprinzătoare. Ne întrebăm, cum un păcat atât de  grav – crimă - a avut loc așa de aproape de grădina Eden și de perfecțiunea primilor părinți? Degradarea omului  progresa atât de repede că deja în prima generație  după Eden s-a ajuns la omor?

Expresia “ calea lui Cain “ ne sugerează o desfășurare concretă a istoriei și că orice cale iși are punctul de pornire și un final anume. Istoria lui Cain este interesantă deoarece ea descrie dezvoltarea păcatului, care începe de la :

 1) Primul gînd, unul micuț, care tinde să pătrundă în adâncul inimii noastre.

 2) Dezvoltarea acestui gând, care poate trece prin diferite etape , pâna la :

 3) Înfăptuirea păcatului în realitate, rezultatul fiind moartea.

Aceiași dezvoltare, același mecanism al păcatului lui Cain  - se poate observa în toate păcatele, nu numai în omor. Apostolul Iacov exprimă acest gând în lecția sa din capitolul 1  vers.14,15 – “ Ci fiecare este ispitit cînd este atras și ademenit de pofta lui însuși. Apoi pofta, cînd a zămislit, dă nastere păcatului; și păcatul, odată făptuit, aduce moartea “.

             Dacă suntem sinceri fată de noi înșine, trebuie sa recunoastem  că destul de des ne vin în minte gînduri rele, dar pe care trebuie repede să le respingem, pentru a împiedica dezvoltarea lor. Dacă nu le respingem imediat – aceste gînduri vor trăi și se vor dezvolta în noi, se vor coace și  vor duce la nașterea păcatului cu toate urmările lui. Este un lucru foarte important să învingem aceste gânduri rele imediat, chiar din momentul apariției lor – să le smulgem , sș le distrugem din grădina minții – atîta timp cât mai suntem stăpâni pe sine.

            Când vorbim despre Cain, spunem că motivul principal al faptelor sale a fost invidia. Gândul meu personal este că  a fost ceva cu mult mai înainte, că începutul răutății lui trebuie căutat mai devreme, cu mult mai înainte de episodul cu aducerea jertfelor. Cain era deja rău la întîmplarea cu jertfele. Biblia ne spune că faptele lui Cain, dezvoltarea lui – erau rele. In 1 Ioan 3:12 apostolul Ioan ne dă un sfat – să iubim dar nu ca și Cain, care provenea de la cel rău și și-a ucis fratele. Dar de ce la ucis? Fiindcă faptele lui erau rele, iar ale fratelui său Abel erau drepte.

            Cain a fost, așa cum știm, primul copil al lui Adam și Eva, la nașterea lui ei spunând : ” Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!" – Geneza 4:1. Eva ținea minte promisiunea lui Dumnezeu, că sămânța ei va fi mijlocul prin care se vor repara daunele provocate omului în Eden și spera că întâiul ei născut va zdrobi capul șarpelui răsturnând păcatul și restaurând neprihănirea. Nașterea lui Cain era așadar în concepția lor primul pas către îndeplinirea promisiunii. Cain a fost crescut și probabil educat că are de a face cu providența divină, că este superior fratelui său Abel și surorilor sale. Există puține indicații cu privire la scara de timp în care s-au petrecut lucrurile. Set, al treilea fiu al lui Adam s-a născut când acesta avea 130 de ani, Abel fiind mort deja. Probabil că în primul secol de după cădere cei doi frați și-au dus jertfele în fața Creatorului, Cain una din roadele pământului, iar Abel  una din pârga turmelor sale și din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere către jertfa lui Abel, dar a respins-o pe cea a lui Cain. Geneza 4:3-5.

Traducerea Young a Bibliei spune că Abel a adus o jertfă din primele născute a turmei sale, de sex feminine. Înainte de darea Legii sacrificiile de sex feminin erau considerate mai apreciate de către om, femeia fiind considerată canalul prin care viața vine de la Dumnezeu. Cain nu a adus animale ci roadele câmpului – cuvântul folosit aici este ”peri”, adică fructe. Se pare că acestea nu erau prime roade și că au fost prezentate într-un mod neglijent. Această neglijență, mândria lui Cain și faptul că Dumnezeu vroia să dea un tip, că răscumpărarea se va face prin vărsare de sânge, duc la neacceptarea jertfei sale.

”Cain s-a maniat foarte tare si i s-a posomorat fata.” Geneza 4:5 Domnul a vorbit cu el și i-a spus că dacă va face bine, bine îi va fi primit, avertizându-l despre păcatul care stă la ușă și care poate intra prin facerea răului. Iehova îi spune: ”dorinta lui se tine dupa tine, dar tu sa-l stapanesti.”  Geneza 4:7. Aici apare pentru prima dată în Biblie faptul că omul are responsabilitatea să se împotrivească păcatului. Dumnezeu îl îndeamnă pe Cain să lupte împotriva gândurilor întunecate din mintea lui înainte de a fi prea târziu, dar nu este ascultat. Cu siguranță, dacă asculta și își procura o jertfă potrivită pe care să o aducă într-o atitudine smerită și aducerea lui era acceptată. Evenimentele se succed rapid. Conform traducerii Septuaginta, Cain îl invită pe Abel în camp, departe de casa familiei. Cuvântul ”camp” de aici înseamnă ”terenuri cultivate„, adică în zona de lucru a lui Cain. Acolo el îl ucide pe fratele său. Nu știm dacă a fost un act premeditat  sau o reacție de moment, necontrolată , însă ceea ce știm este că  acesta a fost rezultatul neacceptării îndrumării divine. Cain a ignorant sfatul Creatorului. Păcatul era acolo, aștepta doar să obțină stăpânirea. Cain ar fi putut învinge păcatul exercitând voința de a face acest lucru, dar, ca și mama sa Eva, nu a reușit.  

            Reactia imediata a lui Cain a fost frica si un efort inutil de a evita consecintele. El a fost condamnat sa devina un fugar pe Pamant. Nu putem sa nu vedem asemanarea cu poporul evreu, care dupa ce il omoara pe fiul lui Dumnezeu este imprastiat peste toata suprafata Globului. In cazul lui Cain se spune ca el a fost izgonit de pe pamant. Sugestia este ca el este trimis inafara zonei unde locuia Adam si familia sa, in zona pustie a Pamantului (nu erau prea multi oameni atunci), fara mijloace de subzistenta. Dumnezeu nu il va mai avea sub protectia Sa, el devenind vulnerabil. Aceasta era singura preocupare a lui Cain, el nu avea remuscari fata de ceea ce a facut, mai degraba se simtea nedreptatit de decizia lui Dumnezeu, mergand in pustiu nepocait si plin de resentimente.

            Cain si-a luat sotia si a mers in tara Nod, la rasarit de Eden. Nod in ebraica este sinonimul pentru zona sumeriana Nadu, care se afla la est de Golful Persic, in Iranul de azi. De altfel unii cercetatori ai Bibliei cred ca Gradina Edenului s-a aflat pe locul Golfului Persic, ea fiind acoperita de ape la Potop. Cain a luat calea muntilor, unde urmasii lui au practicat metalurgia. Spita neamului lui Cain devine din ce in ce mai rea, aceasta avandu-si sfarsitul la Potop.  

Să evităm calea lui Cain, calea păcatului. Să învățam din acest exemplu – ce este păcatul, cum se dezvoltă și  cât este de necesar  să-l biruim. Să nu ne ridicăm împotriva fratelui nostru pentru faptul că Dumnezeu îi acceptă mai ușor jertfa, să ne corectăm comportamentul și să aducem Tatălui  jertfe mai bune și atunci El ne va răsplăti pentru stăruințele noastre. Să nu ne omorâm fratele prin vorbire de rău, prin distrugerea numelui său bun, să nu permitem urii să se dezvolte în inimile noastre.  – 1 Ioan 3:15: “Oricine urăște pe fretele său este un ucigaș ; și stiți că nici un ucigaș nu are viață veșnica rămânând în el”

            Pacatul este mereu la usa, dar Dumnezeu ne indeamna sa-i tinem piept. Profetul Mica in cunostinta de cauza ne spune: Ti s-a aratat omule ceea ce este bine, si ce alta cere Dumnezeu de la tine decat sa faci dreptate, sa iubesti mila si sa umbli smerit cu Dumnezeul tau.